poti sa razi! si eu am ras la vremea mea... dar cine rade la urma rade mai bine, nu? asa ca e timpul tau... prapadeste-te de ras! have fun!
joi, iunie 25, 2009
3...2...1... razi acum!
poti sa razi! si eu am ras la vremea mea... dar cine rade la urma rade mai bine, nu? asa ca e timpul tau... prapadeste-te de ras! have fun!
luni, iunie 15, 2009
tell me where do we draw the line
apoi... restul nu-i tacere, e raget visceral!
mai multe nu pot spune.
mai multe nu pot scrie.
we are all loveless.
ne mintim frumos (uite ca va acord dreptatea, sunteti multumite?)... ne mintim ca exista iubire.
si nu exista.
avem statistici care ne spun clar ca iubirea e un fenomen social.
noi punem vina pe factorul de eroare, pe factorul alfa, nu-s asa de bune statisticile, zicem...
pentru ca avem filme care ne invata ca iubirea sare pe noi ca un leopard infometat si ne aduce extazul.
pentru ca avem basme care ne invata ca bunicii nostrii, care stiu totul, care sunt intelepti, au crezut de mii de ani in iubiri.
si noi atunci credem.
ca suntem naivi.
credem. fara sa cercetam.
si apoi... ramanem asa.
ne ramane dorinta explicita de a fugi in lume, dar stim ca acolo nu va fi diferit.
stim ca si in lume vom iubi vreun trecator si vom crede din nou.
ne ramane dorinta de a muri, dar stim ca ne vom naste din nou, si scapare nu e, iar vom iubi, mai devreme sau mai tarziu.
ne ramane speranta ca se va inventa intr-un moment antidotul sentimentelor, dar stim ca omenirea e prea ipocrita ca sa doreasca un asemenea antidot.
si apoi... plangem incet.
sau ne inghitim lacrimile.
dar plangem oricum...
ca iubire nu exista.
stim asta in sufletul nostru si plangem amar.
iluziile sunt bune, totusi. pentru ca ne dau impresia ca poate de data asta, vom sparge in bucati legile universului si iubirea va merita traita.
mai speram un pic, inainte de a ne inghiti cu totul disperarea...
mai multe nu pot spune.
mai multe nu pot scrie.
we are all loveless.
ne mintim frumos (uite ca va acord dreptatea, sunteti multumite?)... ne mintim ca exista iubire.
si nu exista.
avem statistici care ne spun clar ca iubirea e un fenomen social.
noi punem vina pe factorul de eroare, pe factorul alfa, nu-s asa de bune statisticile, zicem...
pentru ca avem filme care ne invata ca iubirea sare pe noi ca un leopard infometat si ne aduce extazul.
pentru ca avem basme care ne invata ca bunicii nostrii, care stiu totul, care sunt intelepti, au crezut de mii de ani in iubiri.
si noi atunci credem.
ca suntem naivi.
credem. fara sa cercetam.
si apoi... ramanem asa.
ne ramane dorinta explicita de a fugi in lume, dar stim ca acolo nu va fi diferit.
stim ca si in lume vom iubi vreun trecator si vom crede din nou.
ne ramane dorinta de a muri, dar stim ca ne vom naste din nou, si scapare nu e, iar vom iubi, mai devreme sau mai tarziu.
ne ramane speranta ca se va inventa intr-un moment antidotul sentimentelor, dar stim ca omenirea e prea ipocrita ca sa doreasca un asemenea antidot.
si apoi... plangem incet.
sau ne inghitim lacrimile.
dar plangem oricum...
ca iubire nu exista.
stim asta in sufletul nostru si plangem amar.
iluziile sunt bune, totusi. pentru ca ne dau impresia ca poate de data asta, vom sparge in bucati legile universului si iubirea va merita traita.
mai speram un pic, inainte de a ne inghiti cu totul disperarea...
joi, iunie 04, 2009
nu sunt o curva!
vedeti ce faceti din mine? imi spune un om bun o gluma... si eu reactionez ca un cioban.
nimic nu ma doare mai tare, nimic nu ma raneste asa... ca vorbele voastre pacatoase!
chiar daca sunteti atat de neinsemnati in lumea mea... vorbele vostre ma murdaresc si imi intuneca iubirea. ma acuzati de infidelitate, dar a iubi nu este sinonim cu a fute decat in lumea voastra de organe putrede! si va urasc atunci cand imi intunecati iubirea cu trupurile voastre pline de noroi si putoare!
trupurile voastre... va dau sens si inteles. va inchinati lor, le hraniti cu aur si lumina... le hraniti cu dovezi de dragoste... si apoi eliminati totul intr-un vas de toaleta!
dormiti putin, ca sa va impliniti poftele scarbavnice, in loc sa visati si sa traiti in spirit!
sunteti asa de marunti, dragilor! sunteti praf. intelegi putin si judecati mult. cititi putin si vorbiti exagerat. nu stiti sa scrieti, dar stiti sa acuzati. nu vedeti barna din ochiul vostru, in timp ce ghiciti paie in ochii inlacrimati ai altora.
o sa va propun ceva corect: judecati-va pe voi insiva! fiti calaii vostri si incercati sa depistati propriile greseli:
judeca-ti femeia, care te barfeste ca esti impotent!
judeca-ti mama, care te-a facut din aviditate de contact sexual si pe care Decretul a impiedicat-o sa te avorteze!
judeca-ti fiica, pe care ai nascut-o, si care pana la 16 ani a avut 20 de amanti!
sau si mai bine... judeca-te pe tine! tu, individul care stii ce-i iubirea.
cel care plateste prostituate.
cea care se intalneste in fiecare zi cu alt barbat, pentru a "experimenta" amorul.
tu, care te-ai casatorit ca sa traiesti in huzur.
care ti-ai inselat de zeci de ori partenerul si apoi ai plans cand te-a parasit.
tu, care minti si te ascunzi de marea ta iubire.
tu, care zambesti numai in fata unui portofel.
individul care nu discrimineaza pe nimeni, alege orice cand e vorba de sex.
tu, care imi propui partide de sex salbatic stiind ca sunt maritata, dar imi spui curva (de ciuda refuzului brutal) pentru ca scriu despre dragostea mea pentru prieteni.
un individ care ma priveste de sus pentru ca am par roz si lui nu-i e rusine sa iasa pe strada cu dintii cariati si negri.
tu, ocupat cu rezolvarea problemelor mele sentimentale, in timp ce viata ta e in abis.
tu, cea care se culca cu fiecare tip care-i plateste o cafea, dar spera sa o ia cineva de nevasta...
tu... de ce ma judeci pe mine, ingratule?
nimic nu ma doare mai tare, nimic nu ma raneste asa... ca vorbele voastre pacatoase!
chiar daca sunteti atat de neinsemnati in lumea mea... vorbele vostre ma murdaresc si imi intuneca iubirea. ma acuzati de infidelitate, dar a iubi nu este sinonim cu a fute decat in lumea voastra de organe putrede! si va urasc atunci cand imi intunecati iubirea cu trupurile voastre pline de noroi si putoare!
trupurile voastre... va dau sens si inteles. va inchinati lor, le hraniti cu aur si lumina... le hraniti cu dovezi de dragoste... si apoi eliminati totul intr-un vas de toaleta!
dormiti putin, ca sa va impliniti poftele scarbavnice, in loc sa visati si sa traiti in spirit!
sunteti asa de marunti, dragilor! sunteti praf. intelegi putin si judecati mult. cititi putin si vorbiti exagerat. nu stiti sa scrieti, dar stiti sa acuzati. nu vedeti barna din ochiul vostru, in timp ce ghiciti paie in ochii inlacrimati ai altora.
o sa va propun ceva corect: judecati-va pe voi insiva! fiti calaii vostri si incercati sa depistati propriile greseli:
judeca-ti femeia, care te barfeste ca esti impotent!
judeca-ti mama, care te-a facut din aviditate de contact sexual si pe care Decretul a impiedicat-o sa te avorteze!
judeca-ti fiica, pe care ai nascut-o, si care pana la 16 ani a avut 20 de amanti!
sau si mai bine... judeca-te pe tine! tu, individul care stii ce-i iubirea.
cel care plateste prostituate.
cea care se intalneste in fiecare zi cu alt barbat, pentru a "experimenta" amorul.
tu, care te-ai casatorit ca sa traiesti in huzur.
care ti-ai inselat de zeci de ori partenerul si apoi ai plans cand te-a parasit.
tu, care minti si te ascunzi de marea ta iubire.
tu, care zambesti numai in fata unui portofel.
individul care nu discrimineaza pe nimeni, alege orice cand e vorba de sex.
tu, care imi propui partide de sex salbatic stiind ca sunt maritata, dar imi spui curva (de ciuda refuzului brutal) pentru ca scriu despre dragostea mea pentru prieteni.
un individ care ma priveste de sus pentru ca am par roz si lui nu-i e rusine sa iasa pe strada cu dintii cariati si negri.
tu, ocupat cu rezolvarea problemelor mele sentimentale, in timp ce viata ta e in abis.
tu, cea care se culca cu fiecare tip care-i plateste o cafea, dar spera sa o ia cineva de nevasta...
tu... de ce ma judeci pe mine, ingratule?
luni, iunie 01, 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
