motive să îţi mulţumesc:

• nemărginita compasiune de care dai dovadă în faţa sufletelor slabe.

• ai rupt ceva din orgoliul tău, dăruind fără a primi răsplată.

• e un gest nobil să faci un ”sacrificiu” doar pentru a însenina nopţile unui copil cu vise de om mare.

• pentru balada pe care ai cântat-o, cea care a adus stelele din nori.

• poveştile tale şi unele hohote de râs ce mi-au îmbătat simţurile.

• modul atât de încântător în care aerul acru al nopţii ţi-a cuprins parfumul, şi pentru onoarea de a adora până la lacrimi aroma ta.

• fiecare privire în care am citit îndurare.

• pentru că eşti un zeu cu adevărat (e prea evident că muritor ca noi, nu eşti). numai un zeu poate să dea naştere vieţii din Nimic. numai tu poţi urmări atât de rece şi uşor sarcastic toată înlănţuirea de pasiune frenetică şi extaz a trupului meu. vezi, dragule, cam aşa s-a simţit dumnezeu când a creat lumea! spuneai că nu e posibil să existe un demiurg nemilos, care să îşi renege supuşii. dar uită-te la tine şi la propria împietrire indiferentă în faţa mea, neputincioasa ta creaţie...