blogger-itza?

bah, acuma o dreg asa: eu nu sunt blogger-itza! mda, mai scriu cate ceva pe aci (destul de rar, totusi). a trecut cam un an si jumate de cand scriu si postul asta e abia nr 91.

nu scriu despre stiri, despre ce mai misca in oras/ tara/ lume/ galaxie. tot respectul pt cei care considera ca merita pierduta vremea urmarind problemele umanitatii. ii mai citesc cateodata, aflu si eu o stire extra-importanta la 3 luni dupa ce s-a terminat orice discutie despre subiect. nu ma uit la tv, ascult radio cam o data pe luna, cel mult, pur si simplu nu ma roade curiozitatea despre capra vecinului... 

nu imi expun parerile despre cat de incompetente sunt autoritatile, despre cat de nasoale sunt anumite cizme la moda, despre cat de tare urasc ceapa fripta. din nou, tot respectul pentru cei care au asemenea pareri si le sustin sus si tare. as avea si eu de scris volume intregi despre ce ador si ce nu suport. dar m-am limitat sa le rezum in aprox 90 de fraze, intr-un post anterior. citesc si parerile altora, mi se pare un fel de experiment psihologic. e chiar interesant.

nu adaug clipuri de pe youtube. am pus vreo 3 in toata existenta mea. doar melodii care mi-s dragi si pe care as vrea sa le asculte toata lumea. sigur, melodiile din categoria specificata sunt cu sutele, dar din principiu nu pun sute de clipuri pe blog. 

target-ul meu este format din vreo 10-20 de oameni, prieteni in general. care citesc de buna voie (si cu drag, sper) ideile mele "absurdo-romantico-schizofrenice", ca sa citez pe unul dintre ei. 

mai comentez cate un articol unor amici, foarte selectiv. nu fac din bloggerreala o meserie, nici nu intentionez, asa cum nu voi face meserie din niciuna dintre facultatile la care studiez acum. 

ma irita blogosfera. bloggerii sunt usor paranoici. fiecare cuvant/ comentariu il considera un afront personal, fie ca li se adreseaza, fie ca nu. urmaresc razboaie de genul pe toate blogurile. mereu este un comentator certaret, mereu se face referire la alte bloguri, mereu se contrazice cineva. e plictisitor si tensionant. 

eu scriu despre mine si despre oamenii care mi-s dragi. si atat. poate in speranta ca acei oameni vor citi la un moment dat ce vreau sa le spun. poate ca sa imi demonstrez mie insami ceva. poate ca sa refulez prin scris. poate ca sa daram parerile bune ale cunoscutilor despre mine. oricum ar fi, multumesc oficial celor care ma citesc. si multumesc celor care inteleg....