cu cicatrici in genunchi... cazand de zeci de ori in fata altarului lui Eros.
cu fum in plamani... aducand mii de jertfe de ardere pe altarul Afroditei.
cu vocea stinsa... cantand in fiecare zi ode de preamarire pentru sagetile otravite ale lui Cupidon.
cu palmele ranite... strangand de-atatea ori cu pumnii pamantul pe care El a calcat, spre a-l saruta.
cu ochii obositi... plangand, tarziu in noapte, de fericire sfasietoare.
ma dor aceste rani uneori si, ca orice inima slaba, comit blasfemii injurandu-mi zeii pentru ca mi L-au adus in cale... atunci cand El uita sa vina.
dar... cand ii simt privirea inecandu-se in ochii mei... cand imi atinge mana cu degetele, ca din intamplare... cant. ard ofrande. plang de drag. rascolesc cu unghiile tarana de sub talpile Lui. si ma aplec iar, in genunchii goi, pe marmura rece din fata altarului.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu